National
Gazele din Marea Neagră, avantajul competitiv şi cheia către independenţa energetică a României
Spațiul românesc are potențialul de a produce și de a exporta cele mai multe gaze naturale din Uniunea Europeană, arată un studiu realizat de PwC Romania
2012 a fost primul an în care a fost sesizată oportunitatea (însă cum se vede, nevalorificată până la momentul actual), pentru România, de a-și căpăta independența energetică, ca urmare a descoperirii gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep, întreaga problematică fiind acum, mai mult ca oricând, necesară și de interes, în contextul conflictului din Ucraina și intifadelor economice dintre blocul occidental și Federația Rusă.
La momentul de față, legea offshore, adoptată nu de mult timp în Parlament, ar urma să faciliteze economia țării prin intermediul noilor standarde energetice (Pactul Ecologic European — Green Deal) față de care s-ar alinia și bineînțeles prin împrospătarea pieței (noi locuri de muncă, atragerea de noi investiții, majorarea veniturilor din încasări bugetare provenite din taxele și impozitele asociate investițiilor — aproape 5 miliarde de lei anual ș.a), România având șansa de a deveni cel mai mare producător de gaze naturale din UE, potrivit “Analiza impozitării specifice producţiei de gaze naturale offshore din România în anul 2021”, studiu realizat de PwC Romania, una dintre cele mai prolifice companii de servicii profesionale de consultanță și audit, pentru Federația Patronală Petrol și Gaze.
“Pentru a avea o imagine mai clară asupra taxării în acest domeniu, PwC România a realizat o analiză care compară nivelul de impozitare specifică a producţiei de gaze naturale offshore din statele europene considerate relevante prin intermediul cotei efective de impozitare. Rezultatele arată că, în ultimii ani, România avea cea mai mare rată efectivă de impozitare a sectorului de gaze naturale offshore (23% în 2020), de aproximativ 4,3 ori mai mare decât media statelor analizate, estimată la 5,3% (media fără RO). Nivelul ridicat de impozitare efectivă este necompetitiv din perspectiva investiţiilor, cu atât mai mult în contextul tranziţiei energetice. Prin urmare, aşteptarea companiilor era ca regimul fiscal să fie modificat” afirmă raportul PwC Romania.
Gazele din Marea Neagră, avantajul competitiv şi cheia către independenţa energetică a României
53% ar reprezenta dependența României de importurile de gaze naturale, în anul 2030 (în comparație cu 20% în 2020), securitatea energetică a țării urmând să sufere, în condițiile în care nu se va investi în offshore, ținându-se cont de iminentul declin al producției onshore — totodată merită menționat că producția de gaze naturale oferă una dintre cele mai mari contribuții la bugetul de stat, per sector, 8 miliarde de lei (impozite stabilite în vederea protejării consumatorilor vulnerabili) însumând, în perioada 2013-2021, impozitele suplimentare asupra producției de gaze naturale.
La momentul actual, al doilea cel mai mare producător de gaze naturale din UE, după Olanda, în urma închiderii zăcământului de la Groningen, România ar putea cu ușurință să se claseze pe locul I.
“Subiectul rezervelor de gaze naturale din Marea Neagră a fost dezbătut intens în spaţiul public de-a lungul timpului. Anul marcant a fost 2012 când companiile OMV Petrom şi ExxonMobil au anunţat că în perimetrul Neptun Deep, pe care îl concesionaseră împreună, au descoperit cantităţi importante de gaze naturale. Rezervele curente estimate în Marea Neagră sunt de aproximativ 200 de miliarde de metri cubi (de circa 20 de ori mai mult decât producţia anuală onshore recentă – 10 miliarde mc). La vremea respectivă părea că “timpul are răbdare” cu acest proiect, însă au trecut aproape 10 ani şi deciziile de investiţii pentru exploatările la mare adâncime “deep water” continuă să fie amânate” a mai precizat PwC România.
