Record absolut la Finanţe în luna ianuarie: împrumuturi de 11 miliarde de euro

Cu două emisiuni pe pieţele externe şi 12 pe piaţa internă, fără a mai lua în calcul emisiunile de titluri de stat Tezaur pentru populaţie, Ministertul Finanţelor a atins o performanţă lunară unică în ultimii 30 de ani: împrumuturile au atins 10,9 miliarde de euro.

În timp ce de pe extern, în dolari și euro, statul a împrumutat aproape 28 de miliarde de lei de la investitori, iar de pe intern a împrumutat 26,6 miliarde de lei de la bănci, fonduri de pensii și alți mari investitori, suma atrasă direct de la populație, prin programul Tezaur, este una destul de mică, de 845,85 milioane de lei, notează Economica.net.

„Totalul împrumuturilor din luna ianuarie de peste 11 miliarde de euro au fost cu peste 350% mai mult decât îşi planificase statul”, spune Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte CFA România şi al Asociaţiei Analiştilor Financiari Bancari din România.

Potrivit acestuia, Minsterul Finanţelor a dorit să profite de faptul că, la nivel global, investitorii, încurajaţi de perspectiva ca inflaţia să scadă mai rapid decât era preconizat iniţial, au manifestat dorinţa de a investi şi de a-şi lua risc suplimentar pe România.

Taxa pe steroizi ajută deficitul bugetar, dar „strică” evoluţia inflaţiei

Conform strategiei publicate, pentru a acoperi deifictul bugetar previzionat de 4,4% din PIB în 2023, Ministerul Finanţelor ar trebui să solicite un împrumut circa 160 de miliarde de lei, adică în jur de 32 de miliarde de euro.

O treime din această sumă a fost deja realizată încă din luna ianuarie, iar Finanţele au început şi luna februarie în forţă, chiar dacă Ştefan Nanu, şeful Trezoreriei Statului, a declarat deja pentru Bloomberg că nu va mai ieşi prea curând pe pieţele externe. Nanu spune că România ar putea ieși încă o dată pe piețele externe în acest an, în a doua jumătate a acestuia și că ar putea apela la obligațiuni verzi sau sustenabile, prima emisiune de acest tip a țării.

Totuşi, datoria publică ar putea depăşi în acest an nivelul sustenabil de 50%-55% din PIB şi nu doar din cauza unor împrumuturi. În 2022, nivelul deficitului bugetar a fost mai mic decât cel preconizat. Dar la acest proces a contribuit inflaţia care a crescut peste aşteptări, majorând în acest fel cuantumul veniturilor în PIB.

Pentru 2023 însă, se estimează o scădere a inflaţiei şi de asemenea se previzionează şi o scădere a preţurilor la energie. Cele două scăderi vor conduce la scăderea nivelul veniturilor la buget, iar creşterea economică nu se anunţă să o depăşească pe cea din 2022.

În acest context, nivelul împrumuturilor masive dintr-o perioadă propice împrumuturilor pentru a crea un nivel suplimentar al buffer-ului (lucru lădabil de altfel) ar putea să conducă nivelul datoriei publice peste nevelul de sustenabilitate acceptat.

Tocmai de aceea, guvernanţii caută soluţii care ar putea creşte veniturile la buget. Taxa de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri mari ar fi una dintre aceste soluţii. Numai că, după cum apreciază Adrian Codîrlaşu, măsura ar avea un efect de domino care ar determina majorări pe lanturile de producţie.

1% la cifra de afaceri ar determina o majorare de 3% a preţurilor de pe întreg lanţul de producţie

„Impozitul de 1% pe cifra de afaceri ar echivala practic cu un TVA pe steroizi. Pentru că acest procent s-ar aplica în lanţ tuturor participanţilor la lanţul de producţie şi în final s-ar adăuga un 3% la preţul produselor, procent care ar fi reflectat şi în inflaţie”.

După felul în care este redactat proiectul de lege, principalele sectoare vizate ar fi supermarketurile şi retailul alimentar, reţelele de benzinării, dar şi tradingul de cereale, distribuţia de medicamente, producţia auto şi de componente auto sau energia.

„Sustenabilitatea datoriei nu are în vedere doar menţinerea indicatorului sub un anumit nivel critic, ci şi asigurarea că îndatorarea suplimentară îşi are corespondent în active sau schimbări structurale ale economiei care să permită pe viitor achitarea datoriilor, fără sacrificii deosebite pentru generaţiile viitoare“, preciza BNR în 2021. România nu poate susţine o datorie publică mai mare de 55% din PIB, avertizează BNR.

Pentru 2022, datoria publică este previzionată la un nivel de circa 50% din PIB, adică în jurl a 150 de miliarde de euro, dacă datele consolidate vor arăta un PIB de circa 300 de miliarde de euro, după cum arată estimările la ora actuală. La nivelul lunii noiembrie, ultimele date publice existente la BNR, nivelul acesteia este de aproximativ 144 de miliarde de euro.