COMPANIILE cu acționariat POLON tot mai prezente în economia MOLDOVEI

În urma cu aproape 4 ani, în 2018, peste 70% dintre companiile membre ale camerei de comerț româno-polone aveau origini poloneze. De la pătrunderea primelor companii polone pe piața românească, acestea au investit peste 450 de milioane de euro. Cum apreciați ritmul investițiilor în anul 2022?

Deputat al Uniunii Polonezilor din România, Ghervazen Longher: „România este una dintre cele mai importante direcții de expansiune in­vestițională a firmelor poloneze. Numărul firmelor poloneze de pe piața din România crește sistematic. La sfârșitul lunii iulie 2021, în România erau înregistrate 1315 companii cu capital polonez, în timp ce în iulie 2020 erau 1225.

Conform datelor Băncii Naționale a României pe anul 2020, Polonia era al 17-lea cel mai mare investitor străin din România cu 933 milioane euro. Se prevede o tendință ascendentă a investițiilor poloneze in România.

În prezent, sunt înregistrate în românia peste 1000 de companii care au capital majoritar polon. Ce semnale primiți de la companiile polone care își desfășoară activitatea în românia, în contextul majorării costurilor la energia electrică, gaze naturale, combustibili și materii prime?

Companiile polone care își desfășoară activitatea în România resimt consecințele negative generate de majorarea costurilor la energia elec­trica, gaze naturale, combustibili si materii prime la fel ca si firmele ro­mânești. Unele dintre ele și-au suspendat activitatea, de ex. Ciech Soda Romania din anul 2019, în timp ce altele și-au redus activitatea.”  

Resursa umană a devenit o problemă de notorietate în românia pe fondul efectului migraționist? Cum resimt firmele polone din România criza resursei umane?

Criza resursei umane este resimțită şi de fir­mele polone din România. Aceste firme gă­sesc foarte greu forță de muncă pe piața din România.

Cum gestionează Polonia tendința forței de muncă de a migra dinspre estul spre centrul și vestul Europei?

Pentru a gestiona tendința forței de muncă de a migra dinspre estul spre centrul si vestul Europei Polonia implementează mai multe tipuri de mă­suri. De ex. duce o politică de reorientare profesională și stimulente pentru cele peste 20 de milioane de polonezi care trăiesc în străinătate pentru ca să se întoarcă în țară și să se angajeze sau să facă afaceri în Polonia.

Un exemplu de astfel de activități este Programul de repatriere a capitalului, care include:

• scutire fiscală pentru cetățenii care se întorc in Polonia sau își relo­chează afacerile mici, adică un stimulent fiscal pentru a reveni cu experi­ența și capitalul câștigat în străinătate;
• sumă forfetară pentru noii investitori, adică un stimulent pentru antreprenorii care au obținut succes în străinătate să își transfere centrul de management al afacerilor în Polonia;
• condiții fiscale favorabile pentru sponsorizarea activităților care vor facilita activitățile sociale ale companiilor, culturale și sportive;
• programul de returnare a capitalului, adică o propunere pentru cei care au luat decizii fiscale riscante în trecut și vor să facă afaceri în Polonia pot primii un „cazier curat”;

Mai multe informație găsiți accesând linkul : https://www.gov.pl/web/ finanse/program-repatri­acji-kapitalu-do-polski .

S-a creat si pagina de inter­net: https://powroty.gov.pl/ dzial-powroty-4924 , unde se pot găsi într-un singur loc cele mai impor­tante informații legate de întoarcerea în țară.

Au fost implementate si activități menite să compenseze deficitul de forță de muncă care includ și eliberarea permiselor de muncă pentru străini. În 2020, în Polonia s-au emise 406,5 mii de permise de muncă, dintre care aproape 73% erau cetățeni pentru cetățeni din Ucraina. Mai multe informațiile puteți găsi pe site-ul Oficiului Central de Statistică.

În plus, din anul 2020 funcționează inițiativa guvernamentală „Poland Business Harbour” care sprijină specialiștii din IT, start-up-urile și alte companii din Armenia, Belarus, Georgia, Moldova, Rusia și Ucraina să se relocheze în Polonia:

• https://www.gov.pl/web/poland-businessharbour ;
• https://www.gov.pl/web/govtech/polska-wyraz­nie-najbardziej-atrakcyjnym-krajem-dla-bialo­ruskich-specjalistow-it–to-efekt-rzadowego-pro­gramu-poland-business-harbour 

Polonia, încă de la lansarea proiectelor phare a fost dată ca exemplu pentru absorbția ridicată a fondurilor europene, situația s-a păstrat si după aderarea Poloniei la UE în 2004. În acest context, cum vedeți posibilă translatarea exemplului polon în materie de absorbție a fondurilor europene în România?

România şi Polonia au similitudini puternice de ordin geografic şi istoric. Cu toate acestea, capacitatea de a gestiona fondurile europene di­ferențiază net cele doua state. Au fost o serie de factori care au făcut din Polonia una din ţările cu o mai bună absorbție a fondurilor UE.

Așa cum ați amintit, experiența poloneză a fondurilor structurale poate fi un exemplu de urmat pentru tarile din centrul și estul Europei, dar și pentru viitoarele țări membre ale Uniunii Europene.

În Polonia politicile de dezvoltare regională au fost eficiente deoarece părţile interesate, viitorii beneficiari, actorii publici şi privaţi, au făcut faţă cu succes următoarelor provocări: au consolidat cooperarea la toate nivelu­rile guvernamentale, ale municipiilor şi ale actorilor publici şi privaţi; au consolidat capacitățile instituțiilor regionale; au împărțit responsabili­tăţii, la toate nivelurile de guvernare şi au monitorizat performanţelele politicilor regionale şi sectoriale.

Pe lângă aceasta, stabilitatea politică şi voinţa politică, precum şi stabilitatea personalului implicat în gestionarea fondurilor UE, au reprezentat factorii cheie care au influențat capacitatea de absorbție. În România ar trebui consolidat sistemului instituțional şi al statului de drept, factori care sunt elementele de bază în procesul de elaborare a politicilor.

Pilonii fiecărui sistem ar trebui să fie transparența, responsabilitatea, eficienta, guvernarea multi-ni­vel, competitivitatea.

Oferiți-ne câteva detalii de substanță referitor la etapele reformelor administrative adoptate de Polonia în procesul de regionalizare și descentralizare a țării. De ce au fost necesare aceste reforme administrative adoptate de vecinii poloni?

Procesul de tranziție politică şi economică început după 1989 a dus la renaşterea autonomiei locale în Polonia. După 1989, experţii polonezi au decis să aleagă o cale diferită în comparație cu celelalte ţări post-comuniste: descentralizarea afacerilor publice.

În martie 1990 a fost amendat „Actul de auto-guvernare teritorială” şi în mai 1990 au avut loc primele alegeri municipale libere din Europa Centrală şi de Est. Procesul de descentralizare a în­ceput la cel mai mic nivel al administraţiei publice şi rolul „Gmina” (municipalităţilor), a fost întărit. Era de aşteptat ca recent introdusele unităţi de auto-guvernare teritorială să reducă birocraţia şi costurile administraţiei publice.

Existenţa a 49 de judeţe a creat o birocraţie excesivă, care a făcut ad­ministraţia publică să fie extrem de costisitoare

La 1 ianuarie 1999, a avut loc a doua reforma admi­nistrativă care a adus o nouă împărțire teritorială de bază pe trei nivele, adică municipiu, regiune și voievodat. În acel moment, numărul voievo­datelor a fost redus de la 49 la 16 și au fost create 308 regiuni și 65 de orașe cu statut de regiune.

Împărțirea în municipii a rămas neschimbată, au rămas 2.489. Între ele nu există subordonare, mu­nicipiul nu este subordonat regiunii sau voievoda­tului şi în mod similar regiunea nu este dependen­tă de voievodat. Municipiile şi voievodatele sunt unităţi ale administraţiei publice locale şi regiunile au unități de guvernare regională.

Procesul de descentralizare în Polonia este exem­plul unui efort de succes al statului. Reforma a faci­litat buna funcţionare a democraţiei şi a economi­ei poloneze şi a ajutat ţara în procesul de integrare europeană.

Efectele procesului de descentralizare au dus la o gestionare eficientă a administraţiei pu­blice, care acţionează la diferite niveluri, precum şi la îmbunătățirea cooperării şi a concurenței între diferitele nivele de administrație.

Cât mai poate amâna România procesul de modernizare administrativă a țării pe modelul regiunilor de dezvoltare existent în Europa și în ce costuri credeți că vin la pachet aceste întârzieri?

Deoarece în Polonia procesul de modernizare administrativă a țării pe modelul regiunilor de dezvoltare s-a făcut in anul 1999 a fost posibilă utilizarea de parteneriate publice-private (PPP), s-a creat un sistem eficient de angajaţi în sectorul public, s-au eliminat riscurile de politizare a ser­viciului public şi s-a clarificat distribuţia compe­tențelor între regiuni, comune si voievodate, s-a îmbunătăţit eficienţa cadrului de guvernare mul­ti-nivel şi a politicii de dezvoltare regională. S-au absorbit mai ușor fondurile europene, s-a redus corupția și politizarea excesivă a administrației publice locale, regionale şi naționale.

Cum apreciați evoluția viitoare a relațiilor economice româno-polone în regiunea Moldovei?

Având în vedere trendul ascendent al investițiilor poloneze în România, cred că si relațiilor econo­mice româno-polone în regiunea Moldovei vor păstra același trend. In această regiune au inves­tit firme precum: Maspex Romania, Cersanit, Barlinek. Din câte știu firma polonă Maspex Romania are în derulare investiții masive în Vatra Dornei.

Comunitatea polonă este foarte bine reprezentată în județul Suceava! Cum ați caracteriza relația pe care o are comunitatea polonă cu reprezentanții consiliului județului Suceava? Aveți proiecte comune, care eventual să întărească colaborarea dintre Polonia și România prin intermediul Sucevei?

Colaborarea comunități noastre cu reprezentanții consiliului județului Suceava este una foarte bună. Am avut si avem foarte multe proiecte comune.

Având în vedere faptul ca in județul nostru locuiește majoritatea comu­nități poloneze, Suceava reprezintă un pod de legătură în relațiile dintre România și Polonia. In județ avem si investiții Poloneze.

Una dintre cele mai importante este cea a firmei Maspex Romania care face investiții importante in Vatra Dornei. Împreuna cu repre­zentanții consiliului județean dorim sa atragem investiții poloneze in diferite domenii. Dorim să dezvoltăm turismul prin activități de promo­vare atât în Polonia cât si in Bucovina. Dorim să intensificăm ritmul întâlnirilor între județul Suceava şi regiunile înfrățite din Polonia, pen­tru susținerea și promovarea de proiecte trans­frontaliere, colaborări turistice, schimburi cul­turale. Consiliul Județean Suceava este înfrățit cu 2 regiuni din Polonia: Voievodatul Silezia si Voievodatul Podkarpackie.